Piața imobiliară din România, citită în cifre.

Cât se cere pe metrul pătrat, în fiecare județ

Un județ nu are un preț, are o piață. Cifra de mai jos este mijlocul localităților lui, cântărit după cât de mare e fiecare, ca să nu tragă o comună cu douăzeci de anunțuri cât trage un municipiu cu cinci mii. Apeși pe oraș și îi vezi pagina întreagă.

Raportul dintre capete e de aproape trei la unu. Cluj stă singur sus, cu 28% peste următorul, iar sub el urmează un pluton atât de strâns încât între locul doi și locul opt sunt mai puțin de 209 euro pe metru pătrat. Pentru majoritatea județelor, poziția în clasament spune mult mai puțin decât pare, iar diferența care contează se vede abia la nivel de oraș și de cartier.

Bucureștiul nu mai este cea mai scumpă piață

La 2.188 de euro pe metru pătrat, Bucureștiul se cere cu 33% sub Cluj-Napoca și este trecut de mai multe localități mici.

Un apartament de 60 de metri pătrați se cere, la mijlocul pieței, cu 131.280 de euro în București și cu 197.160 de euro în Cluj-Napoca. Diferența, 65.880 de euro, este cât un apartament întreg în jumătate din orașele din tabelul de mai sus.

Explicația nu e că în București s-a ieftinit. Este că Bucureștiul e o piață mare și amestecată, în care intră la fel de bine blocul din 1965 din Berceni și clădirea nouă din Floreasca, iar mijlocul unei piețe amestecate cade jos. Clujul e o piață mai mică și mult mai omogenă, în care partea ieftină aproape că lipsește. Comparația corectă nu e între cele două orașe, ci între cartiere, iar acolo Bucureștiul are zone care trec lejer peste media Clujului. Pentru asta ai pagina Bucureștiului și, la nivel de cartier, aplicația.

De ce metrul pătrat e mai scump la apartamentele mici

E lucrul care se înțelege cel mai des pe dos. Prețul întreg crește cu suprafața, asta e limpede. Prețul pe metru pătrat scade.

Rândul de jos din tabel pare să strice regula, dar nu o strică. Apartamentele de patru camere se găsesc de vânzare în 44 de orașe, față de 123 la două camere, iar cele 44 sunt orașele scumpe. Rândurile nu se compun din aceleași orașe, așa că nu se pot citi unul sub altul. Comparația corectă se face în interiorul aceluiași oraș, și acolo regula ține: în 74 din 95 de orașe metrul pătrat la două camere se cere mai scump decât la trei camere, iar în 34 din 44 metrul pătrat la trei camere se cere mai scump decât la patru. Motivul e simplu: la o garsonieră, bucătăria și baia ocupă o parte mult mai mare din suprafață, iar ele costă mai mult pe metru pătrat decât un living. În plus, cumpărătorii de locuințe mici sunt mai mulți, iar oferta de locuințe mici e mai mică.

Consecința practică e că nu poți lua prețul mediu pe metru pătrat al orașului și să îl înmulțești cu suprafața unei garsoniere. Iese prea puțin. La fel, la un apartament de patru camere, aceeași înmulțire iese prea mult. Calculatorul de pe pagina de evaluare ține cont de asta și pleacă de la prețul categoriei, nu de la media orașului.

Cât se cere pe chirie

Luna aceasta au intrat în calcul 24.755 de anunțuri de închiriere, din 28 de orașe cu piață destul de mare cât să dea o cifră care nu sare de la o lună la alta. Mai jos sunt primele douăzeci, după chirie.

Un lucru pe care alte analize îl publică, iar noi nu: raportul dintre chirie și preț, adică randamentul brut. Motivul e că cele două cifre vin din două piețe diferite, cu locuințe de mărimi diferite. Anunțurile de închiriere sunt, în medie, pentru apartamente mai mici decât cele scoase la vânzare, iar chiriile mari trag media mai tare decât prețurile mari. Împărțind una la alta ies procente care arată bine și care nu se pot obține în practică. Randamentul are sens calculat pe o locuință anume, cu suprafața ei, nu pe două medii de oraș, iar pentru asta e calculul din aplicație.

Cât s-a mișcat piața în ultimele săptămâni

Între 12 octombrie 2026 și 2 noiembrie 2026, adică în 21 de zile, din 184 de orașe urmărite 117 nu s-au mișcat deloc, 38 au urcat și 29 au coborât.

Trei săptămâni sunt prea puține cât să numești ceva tendință, și e bine de spus direct: cifrele de mai sus arată ce s-a întâmplat, nu ce urmează. Ce se poate spune este că nimic nu s-a mișcat mult. Într-o piață în care se vorbește des despre creșteri de zeci de procente, măsurătoarea arată altceva: prețurile cerute stau, iar acolo unde se mișcă, se mișcă cu unul sau două procente. Pagina se reface în fiecare lună, iar tabelul de aici va deveni folositor abia după câteva luni puse cap la cap.

Întrebări care se pun des